Gandeste-te la mine ca la o floare,
Ce va imbatrani, apoi ofili,
Si dupa muri.
Lasa-mi durerea sa curga suvoaie, sa ma pot singura stropi.
Culege-mi spinii sa nu ma intzepe,
Nu fa nimic, nimic, decat crede!
Planteaza-ma in propriul tau pamant,
Sa prind radacini, la tine in gand,
Sa nu-mi uiti petalele, mirosul,
Imagineaza-ti doar cum ar fi gustul.
Culege-ma dintr-un intreg buchet!
Asteapta, nu te grabi!
In curand ma voi ofili
Asteapta-ma, nu te grabi!
Nu e prea tarziu,
Doar voi muri....
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu